MESAJE DE PAȘTE și URĂRI DE PAȘTE la români. Un MESAJ DE PAȘTE misterios rostit doar de „junii bătrâni” din Brașov

Cele mai uzuale URĂRI de PAȘTE sau MESAJE DE PAȘTE la români sunt „Hristos a-nviat/Adevărat a-nviat”. Ca și la Crăciun, tradiția ortodoxă impune și la Paști folosirea anumitor formule consacrate de urare și întâmpinare. Astfel, în zilele dinaintea Învierii, românii își doresc unii altora „Paște (Paști) fericit!” sau „Sărbători fericite!”, ambele urări – folosite și ca formule salut – fiind creații de dată relativ recentă, proprii epocii moderne. Apoi, începând cu prima zi de Paști, formulele de întâmpinare sunt „Hristos a-nviat!” și, ca răspuns, „Adevărat a-nviat!”, singurele cu care românii se salută, de veacuri, în zilele Sărbătorii Pascale. În mediul urban, acestea sunt folosite îndeobște doar în primele două sau trei zile de după noaptea Învierii, dar la țară – mai cu seamă în Transilvania și Banat – oamenii se salută astfel vreme de 40 de zile, începând din prima zi de Paști și până la Înălțare. Pentru ca apoi, timp de alte zece zile, până la sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, formulele de întâmpinare/salut să se preschimbe în „Hristos s-a înălțat!” – „Adevărat s-a înălțat”!

URĂRI DE PAȘTE. Formule unice la Junii din Șcheii Brașovului

Există însă o comunitate de români care își atestă vechimea și spiritualitatea creștină prin folosirea unor formule de salut unice în cultura română: Junii din Șcheii Brașovului. „În vechime, Junii nu se salutau, la Paști, cu , ca astăzi, ci cu sau cu În cea dintâi, reprezintă o translatare fonetică în românește a grecescului – din „Hristos anesti!” – care înseamnă , în vreme ce, în cea de-a doua formulare, este românizarea termenului slav , care înseamnă ”, explică preotul prof. dr. Vasile Oltean de la Biserica Sfântul Nicolae din Șchei, care este și custodele Primei Școli Românești de aici.

„Aceste două MESAJE DE PAȘTI – care mai sunt folosite uneori și astăzi de unii Juni mai în vârstă, mai ales la tradiționala paradă din Duminica Tomii – reprezintă o particularitate culturală unică în România, care atestă atât vechimea existenței Junilor și a obiceiurilor lor, cât și legătura lor cu Biserica Ortodoxă încă din Evul Mediu, când greaca și slavona erau singurele „limbi de carte” și de biserică la români. Sau, cum ar zice o glumă de-a cărturarilor noștri, la noi s-a luptat slavona cu greaca și a câștigat limba română!”, conchide apoi părintele Oltean.

SURSA FOTO: prinbrasov.com

MESAJE DE PAȘTE. Câteva exemple de urări de Paște care pot fi folosite pentru SMS-uri